Autor: David Kinsley alte cărți de autor(i)
Traducere: Cristian Hanu
Data apariţiei: noiembrie 2008
Număr de pagini: 350
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-8471-76-4
|
|
|
Prezentarea cărţii
Cele zece Mahavidya
Prin explorarea şi dilatarea propriei conştiinţe, adeptul descoperă noi dimensiuni ale capacităţilor sale psihice.
Odată cu trezirea şarpelui kundalini, care începe să urce şi dinamizează toate chakra-ele, adeptul îşi trezeşte diferite aspecte sau dimensiuni ale conştiinţei, realizând că puterile sale mentale sau psihice sunt mult mai mari decât ce îşi imagina el.
De vreme ce cele zece Mahavidya sunt frecvent asociate cu trezirea conştiinţei odată cu parcurgerea diferitelor etape ale căii spirituale, nu este de mirare că ele sunt asociate cu siddhi-urile. Conform sadhana-ei tantrice, mantra-ele pe care le primeşte sadhaka de la guru-l său sunt considerate secrete şi extrem de puternice.
Spre exemplu, guru-l îi transmite lui în secret sadhaka mantra zeiţei, în cadrul unui ritual.
El alege acea mantra particulară pe care o consideră potrivită pentru adeptul respectiv.
În pofida impresiei generale că mantra-ele sunt publice, dat fiind că sunt publicate în ediţii tipărite ale tantra-elor, putând fi invocate de oricine, ele nu pot fi transmise cu adevărat decât de către maeştrii spirituali, în timpul unor ceremonii spirituale atent organizate.
Scopul tantrismului este de a trezi conştiinţa adeptului, de a o dilata şi de a o intensifica.
Puterile magice şi înţelepciunea pot fi asociate cu acest proces de transformare, căci multe puterile magice specificate reprezintă puteri mentale.
Ce ar putea face un occidental cu un grup de zeiţe dintre care una îşi taie propriul cap, alta preferă să i se dăruiască drept ofrandă obiecate impure de către adepţi aflaţi ei înşişi într-o stare de impuritate, alta stă pe un cadavru, scoţând afară o limbă de demon, alta face sex cu un partener masculin aşezat pe rugul unui crematoriu, alta stă pe o canapea ale cărei picioare reprezintă patru mari zei masculini din panteonul hindus, alta preferă să fie adorată pe terenul de ardere a cadavrelor prin ofrande de spermă şi alta este o văduvă urâtă ca o cotoroanţă?
Sunt oare aceste zeiţe simple creaţii bizare ale unui grup de radicali din cadrul tradiţiei hinduse, nişte fiinţe obscure a căror semnificaţie este periferică prin comparaţie cu temele de bază din spiritualitatea hindusă?
După ani de studii şi reflecţii pe această temă, am ajuns la concluzia că acest grup de zeităţi are o logică inerentă.
Şi, dacă sunt înţelese în contextul corect, chiar şi cele mai revoltătoare membre ale sale revelează adevăruri spirituale extrem de importante.
|