Autor: Cornelius Agrippa von Nettesheim alte cărți de autor(i)
Traducere: Maria Genescu
Data apariţiei: martie 2010
Număr de pagini: 320
Format: 13x22 cm
ISBN: 978-973-111-153-7
35,00lei
Momentan indisponibil
|
|
|
|
|
|
Prezentarea cărţii
Magia naturală
În prezent, magia este un cuvânt care, dincolo de bagatelizarea lui prin asocierea cu unele practici subculturale, continuă să inducă o stare de suspiciune sau de curiozitate, căci, un lucru e sigur, "magia" a fost întotdeauna la modă.
Însă, mergând în urmă cu cinci sute de ani, Agrippa ne învaţă că magia este o "ştiinţă" sau mai degrabă un triumf al omului pregătit să cerceteze, să cunoască şi să stăpânească secretele mereu insondabile ale lumii în care trăim.
Agrippa avea o vastă cultură enciclopedică şi era un mare cunoscător atât al autorilor din antichitate, pe care îi citise în original, cât şi il tuturor celor care, de-a lungul secolelor, s-au făcut remarcaţi prin scrierile lor, până în timpurile Renaşterii contemporane cu el.
Contaminat şi fascinat de ideile cuprinse în textele hermetice, el a continuat să creadă în măreţia omului care, prin gândirea sa, este "Dumnezeu muritor".
De Occulta Philosophia reprezintă o însemnată contribuţie la reflecţia filosofică din Renaştere asupra magiei şi a relaţiei acesteia cu religia.
Agrippa se situează în continuitatea magiei "naturale" a lui Ficino şi Pico, însă lărgeşte ideile pe care le-a găsit în vastele sale surse pentru a elabora o concepţie despre ocult mult mai cuprinzătoare.
Este motivul pentru care opera sa a ajuns să fie unanim recunoscută drept cea mai importantă realizare din istoria ocultismului occidental.
Cornelius Agrippa a fost aghiotant al împăratului Maximilian, profesor la Dole şi la Pavia, sindic şi avocat general al oraşului Metz, medic al ducesei de Anjou, mama regelui Francisc I şi, în sfârşit, consilier şi istoriograf al Împăratului Carol Quintul.
Vorbea 8 limbi; a fost ales de cardinalul de Sainte-Croix pentru a participa la Conciliul ce urma să aibă loc la Pisa.
Papa i-a scris o scisoare de încurajare pentru a continua şi a duce la bun sfârşit ceea ce începuse. Regele Angliei, cancelarul Mercur Gatinaria şi Margareta, prinţesă de Austria, l-au chemat, în acelaşi timp, în serviciul lor; în sfârşit, a fost prieten cu toţi oamenii celebri ai vremii.
Toate aceste demnităţi îl aşează printre cele mai de seamă personalităţi ale veacului său.
|