Autor: Dhan Gopal Mukerji alte cărți de autor(i)
Traducere: Ciprian Nițișor
Data apariţiei: octombrie 2017
Număr de pagini: 273
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-94364-3-1
|
|
|
|
 Prezentarea cărţii
Brahman și Paria
Un roman care reuşeşte să facă o paralelă între viziunea orientală şi cea occidentală asupra vieţii. Personajul experimentează, la fel ca autorul însuşi, cele două moduri de viaţă şi, la sfârşit, trage concluziile...
Dhan Gopal Mukerji (1890-1936) este considerat primul indian care a reuşit o carieră literară de succes în America. Născut într-un sat din apropierea Calcuttei şi crescut în tradiţiile castei brahmanilor, a fost educat în şcolile unor misiuni protestante, unde şi-a însuşit de foarte timpuriu cunoaşterea englezei vorbite şi scrise.
După studii începute la Universitatea din Calcutta, întrerupte de o perioadă de implicare în activitatea revoluţionară anticolonială la care aderase sub influenţa fratelui său mai mare Jadu și, după o scurtă trecere prin Japonia, în 1910, ajunge în America, unde începe să scrie pentru a putea studia la Universitatea Californiei şi la Universitatea Stanford, unde, patru ani mai târziu, îşi va lua diploma în filosofie.
De-a lungul carierei sale strălucite şi tragice, a publicat circa douăzeci şi cinci de volume de poezie, dramă, ficţiune, filosofie, publicistică socială şi traduceri din literatura religioasă a Indiei, dintre care, cele mai cunoscute, de mult traduse în principalele limbi ale lumii, sunt cele două romane autobiografice Caste and Outcast (1923, oferit acum publicului românesc sub titlul Brahman și Paria şi My Brother's Face (1924), biografia lui Ramakrishna: The Face of Silence (1926), și povestirile pentru copii Kari the Elephant (1922), și Gay Neck: The Story of a Pigeon (1927).
Atât în scrierile sale, cât şi în numeroase turnee de conferinţe ţinute în America şi Europa, Dhan Gopal Mukerji şi-a asumat rolul de interpret al religiei şi filosofiei indiene, în încercarea de a oferi Occidentului sufocat de materialism alternativa unităţii spirituale a tuturor lucrurilor şi refacerea raportului cu natura şi cu Dumnezeu.
Din acest punct de vedere, acţiunea lui poate fi privită ca o continuare a celei începute de turneul american al lui Vivekananda din 1899-1900, soldat cu înfiinţarea la New York a vestitei Ramakrishna Mission, cu al cărui conducător din acea vreme, Swami Nikhilandanda, s-a şi aflat în raporturi apropiate.
Fără să-şi renege niciodată calitatea de aparţinător al celei mai înalte caste a tradiţiei indiene, el vede în ea o responsabilitate, nu un privilegiu, manifestând în romanele lui cea mai profundă simpatie şi dragoste pentru cei mai umili reprezentanţi ai celorlalte caste.
|
