Autor: Gheorghe Mencinicopschi, Ovidiu Bojor, Larisa alte cărți de autor(i)
Traducere:
Data apariţiei: aprilie 2009 - ed. Medicală
Număr de pagini: 810
Format: 17x25 cartonat
ISBN: 978-973-39-0670-4
78,00lei
Momentan indisponibil
|
|
|
|
|
|
Prezentarea cărţii
Compendiu de Terapie Naturală
Alimentul, analizat dintr-o perspectivă holistică, reprezintă mult mai mult decât pare a fi, pentru unii un prilej de desfătare a simţurilor, pentru alţii o necesitate fiziologică sau ambele, întreţesute cu simboluri şi tradiţii gastro-culturale.
În realitate, alimentul este principalul purtător de informaţie (factor epigenetic) preluată din mediul înconjurător, care interacţionează cu propria noastră informaţie genetică, condiţie absolut necesară bunei funcţionări a entităţii biologice "om".
În fapt, omul este un sistem deschis informaţional , cu autoreglare, autoreproducere şi evoluţie antientropică, care prelucrează informaţii exogene (din mediul înconjurător) şi endogene (din propriul mediu intern).
Prelucrarea informaţiei în organismul uman are loc pe două căi majore. Prima cale de prelucrare a informaţiei şi cea mai evidentă este cea relizată în cadrul sistemului nervos (SN - al vieţii de relaţie şi SN - vegetativ) care la om a atins un nivel nemaiîntâlnit la celelalte specii biologice, permiţându-i să conştientizeze propria-i existenţă, fiind dotat cu raţiune şi inteligenţă.
A doua cale majoră de prelucrare a informaţiei care se află la baza primei căi şi interacţionează direct cu aceasta, o reprezintă metabolismul celular.
Metabolismul celulelor care alcătuiesc corpul uman, prelucrează în realitate informaţia matricei alimentare, realizând atât integralitatea întregului sistem, dar şi adaptarea acestuia la schimbările mediului înconjurător în care trăieşte.
Cu alte cuvinte, "suntem ceea ce mâncăm şi ceea ce au mâncat părinţii şi strămoşii noştri", "trăind şi murind în esenţă la nivel celular". Aceste afirmaţii sunt astăzi bine fundamentate de noua ramură a nutriţiei şi geneticii, nutrigenomica, farmacogenomica.
Rezultă că alimentul este un factor esenţial al stării de sănătate sau boală şi că, de calitatea acestuia, depinde direct calitatea vieţii noastre.
Calitatea alimentului are două componente majore definite prin calitatea extrinsecă senzorială şi calitatea intrinsecă nutriţională. Deşi utilizarea alimentelor ca medicamente în cadrul dietoterapiei a fost o preocupare străveche - Hipocrat îndemna ca: "alimentele să vă fie medicamente, iar medicamentele voastre să vă fie alimente" - în secolul 20 acestea practic au fost uitate.
Medicina modernă bazată pe descoperirile biologiei moleculare a început să redescopere faptul că alimentele sunt la fel de eficiente în tratarea bolilor, fără efecte secundare şi implicând costuri mult diminuate.
Prevenţia bolilor prin alimentaţie şi stil de viaţă este însă soluţia naturală pentru menţinerea unei stări de sănătate optimă şi durabilă şi care nu poate fi obţinută altfel nici chiar utilizând medicamente.
|