Autor: Taisen Deshimaru alte cărți de autor(i)
Traducere: Marilena Constantinescu
Data apariţiei: decembrie 2011
Număr de pagini: 272
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-111-228-2
|
|
|
Prezentarea cărţii
Zen adevărat
Cu toate că Zen-ul era cunoscut şi practicat de mulţi ani în Statele Unite, europenii au trebuit să aştepte până la sosirea Maestrului Taisen Deshimaru la Paris, în 1967, pentru a cunoaşte în autenticitatea sa (adică în practică) ceea ce Maestrul Taisen Deshimaru a făcut etern într-o scurtă perioadă de 15 ani.
De aceea el este privit ca părintele şi fondatorul Zenului european. În timpul acelor ani, a lucrat la răspândirea Zenului scriind cărţi şi deschizând numeroase dojo-uri Zen pe tot cuprinsul Europei. Prima sa carte, Zen adevărat, a fost publicată în 1968 şi acum prezentăm această carte istorică. Este istorică în sensul că mii de europeni au luat contact cu Zen-ul adevărat datorită acestei cărţi. În limbajul Maestrului Taisen Deshimaru, Zen adevărat înseamnă practica zazenului.
El a fost un succesor direct al învăţăturii lui Dogen Zenji, care a proclamat clar în mai multe locuri din scrierile sale că zazenul este suficient: Maestrul meu, Nyojo, a spus că atunci când practicăm zazen, noi abandonăm corpul şi mintea. Asta este posibil doar şezând. Nu e necesar să recităm sutre, să ardem beţişoare parfumate, să facem prosternări, să practicăm căinţa. Şezând în zazen noi penetrăm străfundurile inimii învăţăturii lui Buddha.
În ultimii 500 de ani puţini au fost cei care ar putea fi comparaţi cu Maestrul meu, puţini cei care au arătat calea justă că zazen este învăţătura Dharmei şi învăţătura Dbarmei este zazen. Că zazen este Calea şi Calea este zazen. Dogen Zenji, Shobogenzo Expresia Zen adevărat pe care Maestrul Deshimaru o folosea trebuie înţeleasă în acest sens. Este suficient să şedem în zazen, este suficient să venim la dojo în fiecare dimineaţă. Zen-ul Maestrului Taisen Deshimaru a fost unul dintre cele mai simple şi însufleţite, chiar dacă uneori el arăta ca un tigru în faţa discipolilor săi.
A devenit călugăr la o vârstă destul de înaintată şi a trăit mereu în social, de aceea nu avea o părere prea bună despre viaţa monastică japoneză şi despre călugării japonezi care foarte des erau mai interesaţi de bunăstarea lor materială decât de căutarea spirituală.
A fost foarte puţin influenţat de formalism, cu toate că acesta este una dintre principalele caracteristici ale Şcolii Soto Zen japoneze. Zen-ul său a fost simplu şi direct şi a rămas aşa printre discipolii care au continuat transmisiunea sa. Această carte este de asemenea de importanţă istorică în sensul că am actualizat capitolul despre relaţia dintre zen şi ştiinţă. De asemenea am completat bibliografia. În prezent există sute de cărţi despre zen, însă în ceea ce mă priveşte sunt puţine cele care merită menţionate şi le-am listat aici.
Dincolo de aceste adăugiri nu trebuie să atingem stilul brut şi direct al Maestrului Taisen Deshimaru şi nici introducerea sa la Shobogenzo şi traducerile capitolelor din această scriere a Maestrului Dogen. De aceea această carte istorică este şi una eternă. Maestrul Myoken
|