Organismele modificate genetic

        Din aprecierile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial circa 3/4 din populaţie recurge la tratamente din medicina tradiţională, în care metodele fitoterapeutice ocupă un loc important.

        De la formarea sa, poporul român a folosit hrană naturală şi "ierburi de leac", adică plante medicinale. Dacii erau buni cunoscători ai acestor plante.

        Până la sfârşitul secolului 19, medicina folosea remedii naturale, în cea mai mare parte de provenienţă vegetală.

        După 2000 de ani, vin uniii din Consiliul Uniunii Europene şi ne spun că plantele medicinale sunt periculoase şi că ar trebui îndelung cercetate ca nu cumva să aibă efecte adverse. Cine sunt aceştia?

        Sunt cei care au otrăvit o întreagă omenire cu aditivi alimentari, cu medicamente de sinteză şi cu vaccinuri.

        Tot ei ne spun că cerealele, fructele şi legumele naturale nu sunt suficient de bune şi că trebuie să le modifice genetic.

        Cânepa - din care străbunii noştri făceau pânză şi sfoară, iar din seminţe făceau ulei - a ajuns pe lista drogurilor. Usturoiul riscă să ajungă şi el tot acolo.

        Prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, plantele medicinale autohtone, cele pe care le folosim de mii de ani, trebuie să mai aştepte 15 ani ca să fie testate pe teritoriul Uniunii Europene.

        Ei vor "dovezi bibliografice sau expertize care să ateste că produsul medicamentos în cauză sau produsul corespondent a fost utilizat în scopuri medicale pe parcursul unei perioade de cel puţin 30 de ani înainte de data cererii, incluzând cel puţin 15 ani în interiorul Comunităţii."

        Urmează şi justificarea mincinoasă: "pentru că nu există o literatură ştiinţifică suficientă care să demonstreze utilizarea consacrată în scopuri medicale, cu o eficacitate recunoscută şi un nivel acceptabil de siguranţă."

        Ei vorbesc despre siguranţă?

        Ei, care au făcut mii de victime prin vaccinuri?

Când au introdus Gardasil-ul sau vaccinul împotriva gripei porcine, de ce nu au făcut mai întâi 15 ani de teste?

        Aceştia sunt cei care cer pentru plantele noastre medicinale 15 ani de teste europene...

        Şi dacă a venit vorba de siguranţă, să vedem care este siguranţa medicamentelor. Există şi specialişti sinceri; ei au ajuns la următoarea concluzie: "Nu există medicament sigur. Toate au efecte adverse, dintre care unele pot fi fatale. Prospectul medicamentului nu este suficient... există medicamente care pot fi nocive doar în anumite condiţii, nespecificate pe prospect."

        Cei de la Consiliul Europei batjocoresc tradiţia noastră de 2000 de ani, zicând că "tradiţia îndelungată nu exclude posibilitatea existenţei unor îndoieli cu privire la siguranţa produsului şi prin urmare, autorităţile competente trebuie să aibă dreptul de a solicita toate datele necesare pentru evaluarea inocuităţii acestuia".

        Suntem minţiţi în faţă: "Aspectul calităţii produsului medicamentos este independent de folosirea tradiţională a acestuia, de aceea, nu trebuie să se facă nicio derogare de la testele fizico-chimice, biologice şi microbiologice necesare.

        Produsele trebuie să respecte standardele de calitate prevăzute în monografiile farmacopeilor europene".

        Aceştia sunt cei care pun pe piaţă medicamentele otrăvitoare. Ştiaţi că cele mai multe medicamente produc şi agravează tocmai acele boli pentru tratarea cărora se prescriu?

        De exemplu:

• AZT este recomandat de sistemul oficial pentru tratamentul bolnavilor de SIDA. Cercetările ştiinţifice serioase au arătat însă că AZT slăbeşte sistemul imunitar, grăbind astfel decesul bolnavilor de SIDA.
• Fosamax este prezentat ca medicament contra osteoporozei şi recomandat pentru prevenirea fracturilor la persoanele în vârstă. În realitate, el provoacă osteonecroză (moartea şi dezintegrarea ţesutului osos), crescând riscul de fractură.
• Nexium este prescris pentru tratarea gastritei şi a ulcerului gastric. În realitate, el provoacă: gastrită, ulcer gastric, ulcer esofagian, hemoragie digestivă.
• Thalidomida a fost recomandată în mod deosebit pentru liniştirea femeilor gravide. De ce tocmai pentru femeile gravide? Deoarece provoacă malformaţii congenitale grave la copii ale căror mame folosesc acest "medicament".
• Paracetamolul este recomandat pentru tratarea virozelor. În realitate, el cauzează slăbirea sistemului imunitar. Dintre efectele negative ale paracetamolului menţionăm: encefalopatie, tulburări de coagulare a sângelui, disfuncţii renale, pancreatită, miocardită, diminuarea auzului, greaţă, dureri de stomac, lipsa poftei de mâncare, icter, hipernatremie, hipofosfatemie, hipoglicemie.
• Stilbestrolul a fost administrat femeilor gravide, considerându-se că acesta ar reduce riscul de complicaţii ale sarcinii. S-a dovedit însă că provoacă o tumoră rară vaginală la femeile tinere care au fost expuse la acest medicament; în plus, este teratogen (produce malformaţii congenitale). Prin urmare, nu previne complicaţiile sarcinii, ci le produce.

        Nu vi se pare interesant?Şi cei care promovează aceste medicamente fac mare gălăgie pentru ca plantele noastre medicinale să fie testate 15 ani, ca nu cumva să dăuneze cuiva...

        În ceea ce priveşte hrana, am ajuns să consumăm chimicale şi organisme modificate genetic. Seminţe româneşti nu prea mai avem. Astăzi, în România, cu 4 milioane de hectare de teren necultivate şi jumătate din staţiunile de cercetare în faliment, gogoşarii, roşiile şi castraveţii din sere sunt din sămânţă turcească sau olandeză.

        Înaintaşii noştri foloseau drept îngrăşământ, gunoiul de grajd. Acesta este un îngrăşământ complet, deoarece conţine elementele necesare plantelor, ca: azot, fosfor, potasiu, calciu şi numeroase microelemente. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt:

• măreşte permeabilitatea solurilor argiloase;
• măreşte capacitatea solurilor nisipoase de a reţine apa;
• afânează şi încălzeşte solurile reci;
• corectează reacţia acidă a solului prin conţinutul mare în substanţe alcaline;
• sporeşte conţinutul în humus şi îmbunătăţeşte structura solului;
• este sursă de energie pentru microorganismele utile din sol;
• este un îngrăşământ universal (pentru toate plantele);
• are un efect îndelungat, fapt care permite aplicarea o dată la 3-4 ani.

        România a fost atât de bogată în hrană vegetală, încât aveam posibilitatea de a exporta. Belşugul de roade era uimitor pentru străini. Şi aceasta, fără a folosi chimicale.

        În Descrierea Moldovei, domnitorul şi savantul Dimitrie Cantemir (1673-1723) notează următoarele: "Înălţimile sunt aici acoperite cu copaci şi alţi pomi cu roade, care cresc peste tot de la sine şi care, în alte ţări, trebuie sădiţi de mâna omului.

        Câmpiile Moldovei, lăudate pentru rodnicia lor atât de scriitorii vechi, cât şi de cei mai noi, întrec cu mult bogăţia munţilor, despre care am vorbit până acum. Cele aşezate în mijlocul ţinuturilor despărţite prin munţii şi râurile Moldovei dau hrană tuturora, minunând pe oricine...

        Prisosul de poame este atât de mare, încât leşii, când năvăleau pe vremuri în Moldova, socoteau că nu e nevoie să îşi aducă merinde, fiindcă poamele, de care ţara are din belşug îndestulau toată oastea".

        În locul gunoiului de grajd se folosesc astăzi îngrăşăminte chimice periculoase. Aceste chimicale ajung în hrana noastră. Alte chimicale periculoase sunt folosite ca pesticide, în loc să se combată dăunătorii prin mecanisme ecologice (care utilizează prădători ai dăunătorilor) şi prin capcane cu feromoni.

        Există monografii excelente pe această temă.

• De ce sunt trecute sub tăcere?
• Cine sunt cei interesaţi de promovarea pesticidelor şi de îmbolnăvirea populaţiei?
• Cine sunt cei care produc organisme modificate genetic şi cu ce scop?
• Cine sunt cei care se pregătesc să interzică plantele medicinale, astfel încât să nu mai avem metode naturale de vindecare?

La astfel de întrebări veţi găsi răspuns în această carte.