Introducere în Tantra

        Materialul care alcătuieşte această introducere în lumea deseori greşit înţeleasă a tantrei buddhiste a fost compilat din învăţăturile expuse în perioada 1975-1983 de călugărul tibetan Thubten Yeshe, pe care numeroşii săi studenţi din întreaga lume îl numeau afectuos Lama Yeshe.
        Lama Yeshe s-a născut în 1935 lângă Lhasa, la Tblung, şi la vârsta de şase ani a intrat în mănăstirea Sera Je, unde a primit o vastă educaţie academică şi spirituală. După preluarea Tibetului de către chinezi în 1959, şi-a desăvârşit educaţia în tabăra pentru refugiaţi Buxaduar în nord-estul Indiei, stabilindu-se apoi lângă stupă Boudhanath, în preajma oraşului Kathmandu, în Nepal.
        Contactele lui cu occidentalii au început mai serios în Nepal, iar până în 1971 Lama Yeshe şi Zopa Rinpoche fondaseră deja Gompa Centrului Nepalez Mahayana pe dealul Kopan, locul unde aveau loc anual cursuri de meditaţie care atrăgeau un număr din ce în ce mai mare de studenţi.

        Erau studenţi care ulterior au înfiinţat în Occident numeroase centre unde putea fi studiat şi practicat buddhismul, iar Lama Yeshe şi-a petrecut ultimii zece ani din viaţă vizitând acele centre, dar şi altele, asigurând învăţătura, conducerea organizaţiilor şi, poate cel mai important, oferind inspiraţia exemplului său neobosit de a-i servi pe ceilalţi.

        A murit pe 3 martie 1984, la Spitalul Cedars-Sinai din Los Angeles - în zorii zilei Anului Nou Tibetan - în urma unei afecţiuni a inimii care îi ameninţa viaţa de mai mult de doisprezece ani.
        Ideea acestei cărţi a apărut în 1981, când Lama Yeshe spunea că simte nevoia unei lucrări care să introducă tantra buddhistă în Occident într-un fel non-tehnic, uşor de înţeles.

        Deşi tantra este considerată de diversele tradiţii tibetane ca fiind cea mai profundă şi avansată dintre toate învăţăturile buddhiste, el simţea că mesajul central era simplu şi clar, şi extrem de relevant pentru viaţă în secolul douăzeci.

        După cum spunea în multe ocazii, Occidentul descoperise cum să folosească atât de multe surse puternice de energie din natură, însă într-o foarte mare măsură nu-şi dădea seama de forţa extraordinară, chiar mai puternică decât energia nucleară, care sălăşluieşte în fiecare dintre noi.

        Câtă vreme această puternică energie interioară va rămâne nedescoperită, viaţa noastră este sortită să rămână fragmentată şi fără scop, iar noi vom continua să cădem pradă presiunilor mentale şi emoţionale atât de caracteristice vremii în care trăim.

        Practica tantrei, menită să profite de existenţa acestei resurse interioare ascunse şi să o utilizeze la capacitatea maximă, ne oferă cel mai bun prilej de a depăşi presiunile şi a ne transforma viaţa în acea totalitate integrată, cu sens, pe care ne-o dorim cu toţii.

        După Lama Yeshe, practica tantrei este atât de potrivită Occidentului modern pentru că este "ştiinţifică".

        Cu alte cuvinte, departe de a fi un sistem de dogme care să fie acceptat pe baza credinţei sau autorităţii, tantra este de fapt o explorare practică, pas cu pas, a condiţiei umane, care conduce la descoperirea de sine, iar rezultatele sunt verificabile prin propriile noastre observaţii şi experienţe.

        Tocmai acest accent pe experienţa directă ar trebui să facă tantra atractivă pentru un mare număr de occidentali care au fost dezamăgiţi de căile care cer credinţă şi încredere oarbă.

        Mai mult, aşa cum va reieşi clar din capitolele care urmează, tantra este o cale a bucuriei şi afirmării, calităţi care din păcate lipsesc în multe din formele curente, secătuite, a ceea ce odată au fost puternice tradiţii spirituale.