Autor: comentată de Premananda    alte cărți de autor(i) Traducere: Angela Mayer, Marius Petre Data apariţiei: iulie 2013 Număr de pagini: 224 Format: 13x20 cm ISBN: 978-973-7726-35-3 34,00lei Comandă prin telefon: vodafone 0723.543279 Whatsapp Grup

Sutrele Realizării Sinelui

        Despre Ashtavakra Gita şi mărturiile istorice despre aparitia ei sunt foarte puţine. Puţine se ştiu şi despre protagoniştii acestei cărţi a înţelepciunii vedantice: Ashtavakra şi Janaka.
        Legendele vorbesc despre aspecte ieşite din comun care au avut loc la naşterea lui Ashtavakra. Se spune că tatăl său era un mare învăţat al străvechii ştiinţe vedice, recita Vedele zi de zi.
        Tatăl său muncea din greu toată ziua, iar în fiecare seară citea cu voce tare în sanscrită versuri sacre, până târziu în noapte. Soţia lui, care era însărcinată, stătea alături de el în camera slab luminată, ascultând cum soţul şi iubitul ei repeta cuvintele sacre.
        Într-o noapte târziu, când sarcina era deja în luna a opta, o voce s-a auzit din interiorul burţii mamei, care i-a zis soţului ei: "Domnule, vă rog să fiţi atent - pronunţaţi greşit acea sutră!"
        Obosit şi irascibil, fară să se gândească prea mult, tatăl a blestemat vocea. Pentru că tatăl avea deja un mare merit spiritual, ca urmare a intensei sale practici spirituale, blestemul lui a dat "roade".
        Copilul s-a născut deformat, având opt diformităţi pe spatele său. Acel copil a fost numit Ashtavakra, nume care înseamnă "opt deformaţii".
        Al doilea eveniment se pare că s-a produs atunci când Ashtavakra avea vârsta de 12 ani. La rugăminţile mamei sale, el a mers pentru a-l chema pe tatăl său acasă. Acesta era la o dezbatere cu alţi învăţaţi la curtea împăratului Janaka, care se prelungea de foarte mult timp.
        Tatăl său, fiind un savant al tradiţiei vedice, dezbătea cu alţi învăţaţi pe tema Adevărului Suprem, în prezenţa împăratului Janaka.

        Ashtavakra a intrat în curte ca să-l caute pe tatăl său. Atunci când oamenii de ştiinţă şi învăţaţii locului au văzut copilul cocoşat de 8 diformităţi, mulţi dintre ei au izbucnit în râs.
        La rândul său, privind spre ei, Ashtavakra a izbucnit în râs şi a râs cu atâta poftă, încât întreaga asistenţă a tăcut. Împăratul Janaka a întrebat de ce Ashtavakra râde?
        Ashtavakra a răspuns: "Râd pentru că Adevărul Suprem este decis de această conferinţă a cizmarilor ("chamars").
        "Cizmarii" sunt cea mai de jos castă din sistemul de caste din India, iar a-i numi pe savanţii vedici "chamars", în acele zile era egal cu a chema asupra ta pedeapsa cu moartea. S-a lăsat o tăcere deplină.
        Împăratul Janaka i-a solicitat lui Ashtavakra să explice tuturor ceea ce vrea să spună. Ashtavakra a răspuns astfel: "La fel ca cizmarii, care cunosc doar pielea cu care lucrează pentru a face pantofii, această adunare vede doar corpul meu deformat, dar nu mă vede pe mine. Maiestatea voastră, oare privind cerul prin curbura ferestrei acestui templu, putem spune că este cerul curbat? Atunci când fereastra este distrusă, este şi cerul distrus? Corpul meu este răsucit, dar nu şi fiinţa mea, dar aceşti cizmari nu pot vedea aceasta. Atunci, cum pot ei vedea Adevărul Ultim?"
        Acest copil infirm a fost un mare maestru spiritual, încarnat ca să dezvăluie, în cuvinte simple, esenţa experienţei mistice vedantice. Regele Janaka a devenit un discipol devotat al acestui băiat infirm.
        De aceea, această carte a înţelepciunii este numită "Cântecul celui cu opt diformităţi" sau Ashtavakra Gita.
        Când regele Janaka a venit să asculte înţelepciunea copilului infirm, s-a apropiat de băiat ca un student umil, nu ca un rege autoritar. Băiatul l-a acceptat ca discipol al său. Acest lucru a cauzat unele discuţii în comunitatea spirituală.
        Mulţi dintre cei din apropierea lui Asthavakra şi-au spus în sinea lor astfel: "Ah, Ashtavakra are totuşi preferinţe! L-a acceptat pe rege ca discipol al său, fără să treacă prin toate testele prin care noi toţi am trecut."
        Această nemulţumire s-a transformat într-o stare subtilă dizarmonioasă şi Ashtavakra a devenit conştient de ea!
        Într-o zi regele a întârziat şi băiatul a întârziat şi el discursul aşteptându-l pe rege să apară. În momentul în care a ajuns regele, Ashtavakra le-a spus foarte serios tuturor:
        "Astăzi am avut o viziune, în capitală vor avea loc un şir de incendii şi de cutremure teribile, astfel încât la final totul va fi distrus şi toţi oamenii vor muri. Cei care au fiinţe dragi acolo, sau obiecte de valoare, trebuie să se grăbească şi să meargă acum acolo, dacă doresc să mai salveze ceva!"
        Toţi călugării au plecat. Când praful ce s-a ridicat în urma lor s-a aşezat, doar băiatul şi regele mai rămăseseră în încăpere. Băiatul l-a întrebat calm pe rege: "Rege, nu există nimic ce ai dori să salvezi?"
        Janaka a răspuns:"Domnul şi prietenul meu, tu eşti singura mea comoară!"
        Asthavakra a dat din cap aprobator şi a spus încet: "Ei bine, atunci, dacă eu sunt într-adevăr comoara dumneavoastră, puneţi acum şaua pe cal şi duceţi-vă şi adunaţi-mi studenţii şi aduceţi-i înapoi la mine. Spuneţi-le că am greşit, că oraşul nu este în niciun pericol. Luaţi calul şi duceţi-vă!"
        Când regele s-a urcat în şa, într-o fracţiune de secundă, mintea lui s-a liniştit şi a avut o stare de iluminare. Brusc a fost uimit de acest nou pământ, a auzit păsările cântând parcă pentru prima dată şi apoi s-a uitat la persoana infirmă, de la picioarele sale.
        Cei doi s-au uitat plini de încântare unul la celălalt, iar apoi regele a plecat pentru a-i aduce înapoi pe ceilalţi studenţi.
        Odată întorşi, o parte dintre elevi au cârtit pe ici, pe colo, pentru că au fost trimişi după cai verzi. Dar câţiva dintre ei au înţeles imediat de ce maestrul l-a ales pe rege ca discipol, într-un mod total diferit.
        Apoi cu toţii s-au aşezat la picioarele Maestrului şi au auzit aceste cuvinte, care sunt un nectar de înţelepciune, esenţa Gitei sale.
        Întrebat de regele Janaka ce este înlănţuirea spirituală, Ashtavakra a răspuns:

Eşti singur, vid, iluminat în sine şi inocent.
Sclavia ta constă în faptul că
Te lupţi să obţii Samadhi (iluminarea)
Adevărul permează acest cosmos în ansamblu lui
Şi nu poate fi cunoscut prin mijloace grosiere.
Samadhi (iluminarea) nu poate fi practicată,
Deoarece Samadhi este însăşi natura voastră.
Poţi practica ceea ce nu este în natura ta,
Pentru a cunoaşte natura ta
Va trebui să renunţi la toate practicile.
Toate religiile stabilesc nenumărate practici spirituale.
Ele nu au nimic de-a face
Cu cunoaşterea naturii reale a omului.

        "Eşti inocent, eşti pur!" - aceasta este o declaraţie revoluţionară. Preoţii de toate religiile predică faptul că omul este păcătos, că trebuie să se cureţe de tot păcatul, de karma negativă, să devină eliberat de păcate şi atunci şi numai atunci poate atinge împărăţia cerurilor, Samadhi sau Nirvana...

        Ashtavakra spune că eşti în fapt nevinovat. În altă parte, Ashtavakra vorbeşte lui Janaka de cele şase valuri ale vieţii: foame şi sete, tristeţe şi bucurie, naştere şi moarte.
        Foamea şi setea sunt valuri ale corpului, au nevoie de corp. Dacă nu există nici un organism, nu există nici foame sau sete.

        Tristeţea şi bucuria sunt ale minţii, acestea sunt piese de teatru, jocuri ale minţii, plăcere şi dezgust, repulsie şi atracţie. În momentul în care mintea şi-a încetat activitatea, nu mai există nici tristeţe, nici bucurie. Acestea sunt doar valuri ale minţii.
        Naşterea şi moartea sunt valuri ale energiei, asociate cu respiraţia. Naşterea şi moartea nu sunt evenimente separate de 60-70 de ani. Se întâmplă în fiecare secundă. Fiecare inspiraţie este viaţă. Fiecare expiraţie este moarte. Viaţa şi moartea se întâmplă în fiecare clipă, sunt valuri de energie.
        Acestea sunt cele şase valuri ale vieţii şi Ashtavakra spune că fiinţa umană este dincolo de ele. Eşti observatorul (experimentatorul) acestor şase valuri.