Autor: Adrian Bucurescu alte cărți de autor(i)
Traducere:
Data apariţiei: noiembrie 2013
Număr de pagini: 365 zile
Format: 11x16 cm
ISBN: 978-973-0-15632-4
12,50lei
Momentan indisponibil
|
|
|
|
|
|
Prezentarea cărţii
Calendarul Sărbătorilor Dacice 2014
Reconstituirea calendarului Dacilor a fost posibilă graţie păstrării lui în sărbătorile şi datinile populare româneşti, chiar dacă multora dintre ele li s-au pierdut ori li s-au primenit sensurile arhaice.
Străvechimea limbii tracice şi puzderia de dialecte cu care era înţesată au dus la diferite interpretări, uneori copilăreşti, alteori absurde, cum ar fi, în calendarul popular românesc Nunta Urzicilor, Ziua Şoarecilor, Sărbătoarea dinţilor şi multe altele.
Am încercat, pentru a mai limpezi apele, a afla cât mai multe tălmăciri ale lexemelor tracice, lăsând pentru o viitoare lucrare, mai detaliată, povestea tuturor întâmplărilor care au făcut ca, pe acest tărâm al nostru, să se perindă Nave Astrale şi să se închege Ţara Sfântă.
Neamul Arienilor, care a hălăduit şi pe meleagurile noastre, număra anii de la 5.500 îen, socoteală pe care românii au ţinut-o cu străşnicie până pe la sfârşitul veacului 19.
Cercetările demonstrează limpede că primul an din calendarul arhaic, "de la Adam", era anul 5.500 îen, când de altminteri a început şi aşa numita "Revoluţie Neolitică".
La rândul lor, Orficii au numărat anii de la 3.114 îen, când a fost ucis celebrul împărat Orfeu. Apoi, împăratul Burevisto a întocmit şi el un calendar, pentru Traci, socotind anii de la 714 îen, când s-au născut Fătul şi Fata din Cer, supranumiţi amândoi Zalmoxis.
Anul geto-dacic obişnuit avea 365 de zile, iar cel bisect, ca şi astăzi, 366 de zile, cum se vădeşte în cele două calendare rotunde de la Sarmizegetusa Crăiască.
Niciun alt neam antic, afară de Traci, nu începea anul de la 1 ianuarie, dată extinsă actualmente pe tot globul.
Că prima zi a anului era la 1 ianuarie o dovedeşte denumirea dacică AN IAR "Anul Nou", preluată şi de romani sub forma Ianuarius, extinsă apoi la toate popoarele europene, iar astăzi pe toată planeta.
Cum se ştie, până la copierea calendarului tracic, Latinii şi alte neamuri socotiseră începutul anului de la 1 Martie.
Până la naşterea Gemenilor Divini - Apollon şi Diana - lunile anului corespundeau cu zodiile. Cum însă, la acest eveniment ceresc, Tracii au fost încredinţaţi că tuturor pământenilor li s-a prelungit viaţa cu o săptămână, anul Miraculoasei Naşteri a fost prelungit şi el cu o săptămână şi, de atunci, 1 Ianuarie a rămas întâia zi a anului.
Cert este că şi numărul zilelor fiecărei luni a fost stabilit tot de marii preoţi geto-daci, care, printre altele, ca să grăbească venirea Primăverii, au făcut ca februarie să fie mai scurt!. Ca urmare, şi astăzi aromânii numesc această lună Şcurtu ("Scurtu")
Toate cuvintele şi sintagmele tracie din calendarul de mai la vale sunt atestate în lucrările păstrate de la autorii antici despre iluştrii noştri strămoşi, care deseori îşi luau numele de la evenimente divine şi denumeau locurile după hramurile care le înnobilau.
Desigur, calendarul dacic prezentat acum este incomplet, ca şi informaţiile despre străbunii noştri. Este posibil ca fiecare zi a anului să fi avut una sau mai multe semnificaţii, cum se vede şi în calendarul creştin. Viitorul ne va lămuri mai mult şi mai bine.
Dacă doi prieteni deosebiţi ai autorului - Aurora Târşoagă şi Marian Mihai - nu ar fi stăruit aprig în privinţa sorocului făgăduit, acest calendar ar fi apărut mult mai târziu, poate peste câţiva ani. Slavă Cerului, apare acum! De aceea, autorul le exprimă celor doi prieteni toată gratitudinea meritată şi le dedică această lucrare.
Cu gândul la viitorul de slavă al Patriei Zalmoxiene, tuturor celor din neamul daco-românesc: La mulţi ani, sănătate şi forţă! HELIS, HELIS, ALMUS AVA TANI! (Adrian Bucurescu)
|