Autor: dr. Will Bulsiewicz    alte cărți de autor(i) Traducere: Irina Brateș Data apariţiei: iunie 2021 Număr de pagini: 400 Format: 13,5x20 cm ISBN: 978-973-46-8346-8 49,00lei Comandă prin telefon: vodafone 0723.543279 Whatsapp Grup

Alimentația bogată în fibre

        Sistemul digestiv uman este în întregime interconectat, într-un mod comparabil cu planeta Pământ. La fel ca pădurea tropicală amazoniană, şi microbiomul tău intestinal este un ecosistem. Se dezvoltă în condiţii de echilibru şi armonie. În junglă, toate animalele, plantele şi microbii există cu un scop, chiar şi ţânţarii şi şerpii. Toţi contribuie cu ceva la acel echilibru armonios şi, oricât de mult aş urî eu ţânţarii şi şerpii, ştiu că pierderea lor ar avea consecinţe nedorite şi ar diminua sănătatea ecosistemului. Acesta e motivul pentru care biodiversitatea este extrem de importantă pentru orice ecosistem.
        Microbiomul intestinal al omului nu face excepţie. Diversitatea speciilor este deosebit de importantă pentru acest echilibru. Înăuntrul nostru se află între 300 şi peste 1.000 de specii de bacterii (dintre cele 15.000-36.000 existente). Când lucrurile funcţionează aşa cum trebuie, avem o comunitate diversă, bogată de microbi care trăiesc armonios în colonul nostru, acesta este sănătos şi puternic, cu o barieră de celule intactă, ce ţine totul la locul cuvenit, iar microbiota noastră îşi joacă rolul natural, cel de protector al sănătăţii.
        Ca locuitori în intestine, nu-i de mirare că microbii au un rol esenţial în funcţia digestivă. Lucrează în echipe pentru a descompune hrana, ca să-ţi permită să extragi nutrienţii de care ai nevoie. Microbii tăi muncesc cu hărnicie ca să te ajute să descompui orice mănânci şi să beneficiezi de tot ce e mai bun din hrană. Este greu de imaginat, dar, în multe cazuri, aceste organisme unicelulare se pricep mai bine să ne digere hrana decât noi înşine.
        Ca urmare, în cursul evoluţiei am ajuns să ne bazăm pe ele pentru asta. Orice îmbucătură, toate cele 1,5 kg de hrană pe zi merg în jos, către microbii noştri intestinali. Aceştia nu sunt nişte observatori pasivi. Hrana noastră este şi hrana lor. Da, chiar şi invizibilele organisme unicelulare au nevoie de o sursă de energie. Dar nu toţi microbii mănâncă aceleaşi lucruri. 
        Fiecare alegere dietară pe care o faci va întări un grup specific de microbi, în timp ce restul vor slăbi. Dacă elimini în mod invariabil o grupă de alimente, microbii cărora le merge bine cu acea hrană vor muri de foame şi vor dispărea. Aceşti microbi se înmulţesc atât de repede, încât alegerile alimentare pe care le faci în cursul a 24 de ore vor modifica evoluţia a 50 de generaţii de microbi.
        Nu-i nevoie de zile sau de săptămâni ca să-ţi schimbi microbii; e suficientă o singură îmbucătură. Însă tu eşti cel care controlează ce anume bagi în gură şi, prin urmare, tu eşti cel care controlează alcătuirea microbiomului tău.
        Rezultatul final este o combinaţie unică de microbi, la fel de unică precum amprenta digitală. Când acei microbi se apucă să prelucreze ceea ce mănânci, lucrurile nu sfârşesc la fel cum au început. Metabolismul microbian provoacă transformarea biochimică a alimentelor.
        În multe cazuri, bacteriile sănătoase (să le numim probiotice) ne recompensează prin reconfigurarea hranei astfel încât să reducă inflamaţia şi să stimuleze sănătatea şi echilibrul organismului. Compuşii creaţi de microbi care au efecte benefice pentru sănătate se numesc probiotice. Dar se poate şi invers. Mâncarea nesănătoasă hrăneşte microbii nesănătoşi, iar aceştia ne pedepsesc creând compuşi care ne inflamează organismul.