Autor: Barbara Couvert alte cărți de autor(i)
Traducere: Cristina Livia Vasilescu
Data apariţiei: februarie 2022
Număr de pagini: 232
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-9707-47-0
|
|
|
Prezentarea cărţii
Traumele moștenite din familie
Nu există fatalitate decât dacă noi înșine credem în ea și o acceptăm pasiv. Nimic nu e implacabil și totul este posibil. Lucrează cu tine! Altminteri, trauma nerezolvată are putere de destin. Suntem legați de nenumărați strămoși despre care nu știm aproape nimic, printr-o incredibilă loialitate. Purtăm în noi memoria unor fapte pe care nu le cunoaștem, dar pe care le-am încorporat și integrat, mai ales dacă suferința legată de un anumit eveniment a fost reprimată. Familia are o memorie, ca și cum ar fi o singură entitate, mai presus de fiecare dintre membrii ei din prezent, din trecut sau chiar din viitor, influențând comportamentul descendenților, adesea chiar și sănătatea, prin bolile care îi afectează. Corpul nostru păstrează uneori atât de profund amprenta rănilor emoționale încât ele pot codifica astfel anumite fragilități fizice și psihice transmisibile. Ceea ce a dobândit o generație devine ceva înnăscut pentru generațiile următoare. Doar că aceste elemente înnăscute sunt totuși transformabile, ele putând fi reprogramate dacă avem parte de grijă, atenție și afecțiune. Unii dintre noi suntem parcă posedaţi de o istorie care nu ne aparţine. Naşteri, căsătorii sau decese la date care au o anumită însemnătate pentru familie, accidente asemănătoare petrecute la aceeaşi dată în generaţia următoare sau câteva generaţii mai târziu, boli care reflectă ceea ce i s-a întâmplat unei mame sau unui bunic... din momentul în care am început să mă aplec asupra psihogenealogiei am întâlnit atât de multe situaţii şi evenimente surprinzătoare, chiar incredibile, încât mi-e greu să cred că ar fi vorba despre simple coincidenţe. Istoria familială exercită o influenţă dureroasă asupra unora dintre noi, atât la nivel corporal, cât şi emoţional, căci anumite lucruri din viaţa unui strămoş ni s-au transmis în mod involun-tar, inconştient. Cum e posibil oare ca un eveniment familial demult uitat să poată afecta un descendent din generaţiile următoare. Avem oare vreo cale de scăpare?
Similitudinea faptelor arată că este vorba despre reapariţia unei memorii care ne determină să repetăm, să transformăm şi să reparăm evenimente petrecute cu mult înainte de naşterea noastră, ceea ce înseamnă că am fost "programaţi" să acţionăm, să ne îmbolnăvim sau chiar să ne confruntăm cu anumite dificultăţi ori probleme. Această transmitere este numită "transgeneraţională" pentru că nu există un intermediar aparent între evenimentul iniţial şi felul în care se manifestă el la un descendent. Uneori, ea este atât de puternică încât îmbracă forma unui destin ineluctabil, care ne surprinde, ne fascinează şi ne nelinişteşte. Să fie vorba despre telepatie? Despre co-inconştient familial? Pentru a explica aceste fenomene, cele mai multe teorii pornesc de la ideea unei transmiteri psihice.
În prezent, descoperirile recente din domeniul neuroştiinţelor, referitoare la memorie şi comunicare, precum acelea legate de genetică (neuroni-oglindă, unde cerebrale sau epigenetică), descriu anumite procese fiziologice care ne ajută să înţelegem mai bine felul în care povestea de viaţă a unui strămoş ne poate influenţa punându-şi amprenta asupra noastră. Vom vedea că această moştenire îşi are originea în intensitatea emoţiilor trăite de un înaintaş în timpul unui eveniment traumatizant. Emoţiile respective sunt memorate şi stocate, fiind transmise apoi într-o manieră invizibilă, dar foarte eficace. Prin urmare, originea acestor manifestări transgeneraţionale trebuie căutată atât la nivel corporal, cât şi mental.
|