Autor: Will Durant    alte cărți de autor(i) Traducere: Doru Castaian Data apariţiei: mai 2019 Număr de pagini: 528 Format: 14x21 cm ISBN: 978-973-111-749-2 65,00lei Comandă prin telefon: vodafone 0723.543279 orange 0753.865480

Povestea filosofiei

        Câștigător al Premiului Pulitzer pentru non-ficțiune în 1968, Will Durant este cunoscut pentru "poveștile" sale erudite, prin care reușește o inegalabilă muncă de popularizare a filosofiei și istoriei. Povestea filosofiei este o descriere concisă și remarcabilă a vieților și ideilor unor mari filosofi - Platon, Aristotel, Bacon, Spinoza, Voltaire, Kant, Schopenhauer, Spencer, Nietzsche, Bergson, Croce, Russell, Santayana, James și Dewey.
        Această carte este una dintre cele mai reușite introduceri în filozofie care există, fiind un instrument de nelipsit pentru oricine care vrea să se familiarizeze cu istoria și dezvoltarea ideilor filosofice în Occident. Această carte nu este o istorie completă a filosofiei. Este o încercare de a umaniza cunoașterea centrând povestea gândirii speculative în jurul unor personalități dominante.
        Unele figuri mai puțin importante au fost omise pentru a avea la dispoziție mai mult spațiu pentru cele alese. Astfel se explică absența semi-legendarilor presocratici, a stoicilor, epicureicilor, scolasticilor și a epistemologilor.
        Autorul crede că epistemologia a acaparat filosofia modernă și, în linii mari, a distrus-o; spera ca, la un moment dat, studiul procesului cunoașterii să devină ocupația științei și a psihologiei, iar filosofia să redevină înțeleasă ca interpretarea sintetică a întregii experiențe mai degrabă decât o descriere analitică a modului și procesului experienței înseși.
        În mijlocul științelor încununate și devenite importante ca nicicând altcândva, în fiecare zi apar noi religii, iar vechile superstiții și-au recăpătat terenul pe care-l pierduseră. Omul comun s-a trezit forțat să aleagă între o preoțime științifică, murmurând un pesimism ininteligibil, și o altă teologică, murmurând speranțe de necrezut.
        În această situație, funcția profesorului tradițional a devenit clară: aceea de a media între specialist și restul lumii, aceea de a învăța limba specialistului - așa cum specialistul a învățat limba naturii, pentru a se debarasa de barierele care există între cunoaștere și nevoie - și de a găsi pentru noile adevăruri cuvinte cunoscute, pe care oricine să le poată înțelege.