Autor: Confucius    alte cărți de autor(i) Traducere: Lucian Pricop Data apariţiei: noiembrie 2020 Număr de pagini: 160 Format: 13x20 cm ISBN: 978-606-8893-53-2 25,00lei Comandă prin telefon: vodafone 0723.543279 Whatsapp Grup

Analecte

        Forma mentis înseamnă starea minții. A cărei minți? A individului? Nu aceea a unui singur individ, ci a unui număr suficient de mare de indivizi pentru a putea vorbi de o stare colectivă. Există așa ceva? Peste tot unde vedem că lumea se comportă la fel: un milion de tineri poartă simultan aceiași blugi, eventual rupți, lumea se supune modei; există mode intelectuale și filosofii la modă.
        Forma minții e deci un indicator bun pentru a explica de ce anumite cărți de filosofie au schimbat societatea și continuă să o influențeze cu fiecare nouă generație de cititori.
        Confucius este numele latinizat al lui Kong Fu-zi ("Maestrul Kong"), întemeietorul confucianismului. Pe numele său adevărat Kong Qiu, Confucius a văzut lumina zilei către jumătatea secolului 6 î.H. în provincia Shantung, într-o familie în care tatăl aparținea aristocrației militare inferioare. După 50 de ani se dedică instruirii unui grup restrâns de discipoli cu mijloace modeste, pe care încearcă să-i transforme în jun zi (oameni aleși).
        Modelul pe care l-am putea avea în minte ca să ne facem o idee despre jun nu este cavalerul medieval, ci gentleman-ul care excelează prin corectitudine formală în toate împrejurările vieții, de la cele mai banale până la cele mai neașteptate. Faptul care asigură lucrurilor caracterul lor propriu (li), situațiilor sociale continuitate, omului poziția sa în ansamblul societății este ritualul.
        Morala confucianistă, care va sta la temelia imperiului chinez până în 1911, nu era o morală aristocratică, ci burgheză. Ea nu consolida privilegiile nașterii, ci pe acelea ale educației și comportamentului formal; ea nu favoriza avântul militarului, ci răbdarea funcționarului.
        Cele două părți care alcătuiesc această carte sunt pentru întâia dată așezate într-un același volum. În acord cu structura colecției Forma mentis, am plasat drept introducere un capitol din cartea lui Max Weber - Confucianism și taoism - iar pe post de postfață am scris un text susceptibil să lămurească actualitatea confucianismului, față cu "mișcările culturale" clasice, moderne sau contemporane.
        Pentru această traducere în limba română a Analectelor, am consultat mai multe ediții engleze, franceze și italiene. Am redactat câteva note infrapaginale pentru a oferi lămuriri asupra unor nume proprii și idei circulate în istoria și filosofia antumă și postumă a lui Confucius.
        Dacă, așadar, confucianismul urmărește un scop salutar, nu este totuși o soteriologie religioasă. Într-adevăr, confucianul nu are o concepție negativă asupra lumii, ca budistul sau creștinul; el nu înțelege, spre deosebire de daoist, nemurirea ca pe ceva care se poate câștiga individual, ci ca pe un țel deja atins de succesiunea naturală a generațiilor; el nu are o relație directă, adesea problematică și dureroasă, cu Dumnezeu precum evreul și nu tremură în fața Cerului ca un musulman înaintea lui Allah.
        Confucianismul nu menește omului vreun alt scop decât acela de a-și desăvârși umanitatea prin îndeplinirea datoriilor potrivit cu ceea ce este adevărat și drept: tatăl trebuie să fie tată, fiul să fie fiu.