Zborul vulturului

        Lucrarea de faţă cuprinde înregistrarea unor convorbiri şi discuţii purtate de Krishnamurti la Londra, Paris, Amsterdam şi Saanen (Elveţia).

        Temele abordate vizează probleme esenţiale cu care se confruntă umanitatea: viaţa, moartea, libertatea:

        "Iluminarea nu poate fi dăruită de un altul. Nu se poate atinge iluminarea decât odată cu înţelegerea structurii şi a naturii eului. Eul este cauza confuziei, violenţei şi dezbinării care domneşte între oameni, el este rădăcina oricărei suferinţe".

        În cursul cuvântărilor sale, Krishnamurti observă că în gândirea noastră obişnuită, chiar atunci când ea este îndreptată spre subiecte grave, noi suntem mult prea înclinaţi să verbalizăm şi să tragem concluzii.

        Noi nu privim niciodată problema în sine.

        Pentru Krishnamurti "viziunea" (vederea) şi atenţia trează sunt mult mai importante decât orice idee:

        "Noi suntem teribili de conştienţi de lucrurile exterioare, dar interior suntem orbi".

        Noi suntem incapabili să abordăm aceste chestiuni vitale care se pun omenirii - conflictul, violenţa, frica, posibilitatea libertăţii, pacea, extazul - cu excepţia cazului când înţelegem entitatea care priveşte şi care gândeşte.

        Dacă observatorul este învăluit în ceaţa prejudecăţilor şi este orb faţă de sine însăşi, el nu cunoaşte deformările conştiinţei sale - şi poate tocmai aceste deformări constituie substanţa problemelor cărora le suntem prizonieri.

        Pornind de aci, Krishnamurti vorbeşte pe larg despre un fel de a vedea, despre o viziune fără observator şi care exclude dualitatea.

        Dialogurile sau discuţiile din partea a doua ne invită să examinăm greşelile fundamentale ale modului nostru de a aborda viaţa şi problemele ei.

        Acestea nu sunt discuţii purtate la nivel verbal: ele nu sunt concluzii stabilite, probleme rezolvate.

        Noi ne aflăm în faţa unui alt mod de a gândi, şi Krishnamurti se străduieşte, punându-şi la zid interlocutorii, să le arate poarta care se deschide către necunoscut.

        El nu subestimează ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică, dar vorbeşte despre un principiu transcendent, un traseu fără "drum" care, asemeni zborului vulturului, nu lasă după el nici o urmă.

        "Spre deosebire de savant, vulturul nu lasă după el nici o urmă. Fiind vorba de chestiunea libertăţii, se cere vigoarea observaţiei ştiinţifice, dar şi zborul vulturului, care nu lasă nici o urmă".