Enigma cuantică

        În încercarea de a înţelege atomul, fizicienii au construit mecanica cuantică, cea mai reuşită teorie din ştiinţa şi baza unei treimi din economia noastră.

        Spre marea lor jenă, ei nu au aflat că, prin teoria lor, fizica se întâlneşte cu conştiinţa. Autorii Bruce Rosenblum şi Fred Kuttner explică toate acestea într-un limbaj non-tehnic, cu ajutorul unor poveşti şi anecdote imaginare despre cei care au elaborat teoria.

        Ei prezintă misterul cuantic în mod onest, subliniind ce este şi ce nu este speculaţie. Descrierea pe care o face Enigma cuantică dovezilor cuantice experimentale, precum şi prezentarea teoriei cuantice prin care sunt explicate, este indiscutabilă. Dar interpretarea a ce înseamnă toate acestea dă naştere la controverse încinse.

        Însă fiecare interpretare a fizicii cuantice implică şi conştiinţa. Ca urmare, Bruce Rosenblum şi Fred Kuttner trec la a exploata conştiinţa însăşi - şi dau peste mecanica cuantică.

        Liberul arbitru şi principiile antropice devin chestiuni cruciale, iar conexiunea dintre conştiinţa şi cosmos, sugerată de cosmologi cuantici de vârf, depăşeşte orice paradigme.

        Cititorii sunt aduşi la o graniţă unde ştiinţa specială a fizicienilor nu mai este singurul ghid pe care să te bazezi. În schimb, vor găsi acolo dovezile şi indiciile furnizate de mecanica cuantică, precum şi capacitatea de a face propriile speculaţii.

        Teoria cuantică nu este doar una din multele teorii din fizica. Este cadrul pe care se bazează, în mod suprem, toata fizica actuală.

        Pe Einstein îl deranja că teoria susţinea că , dacă observi un atom că este într-un loc, faptul că l-ai privit îl face, în realitate, să fie acolo - el nu era acolo înainte să-l vezi tu. Oare asta se aplică şi la lucrurile mari? În principiu, da.

        Luând în derâdere teoria cuantică, Einstein l-a întrebat odată pe un coleg fizician, pe jumătate în glumă, dacă el credea că Luna este acolo numai atunci când se uită la ea.

        Cartea noastră se concentrează pe faptul că teoria cuantică neagă existenţa unei lumi reale independente de observarea acesteia.

        Ca student în post-doctoral, m-am mirat de "dualitatea particulă-undă" (legată de ciudăţenia numită de fizicieni "problema măsurătorii"). Este vorba de paradoxul că, într-un experiment, un atom poate fi arătat ca un lucru compact şi concentrat, dar într-un alt experiment, ai fi putut să arăţi atomul acela ca fiind în stare difuză, întins pe o regiune vastă…