Autor: Lucian Iosif Cueşdean alte cărți de autor(i)
Traducere:
Data apariţiei: mai 2012
Număr de pagini: 223
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-87665-7-0
31,50lei
Momentan indisponibil
|
|
|
|
|
|
Prezentarea cărţii
Limba rumânilor nu se trage de la Roma
Fiecare cuvânt este rodul unei activităţi intelectuale.
Graiul este un rezultat al gândirii.
Limba dacimilenară a rumânilor este o operă desăvârşită de neamul nostru, un fenomen raţional, un produs al minţii lor.
Neamul românesc, iniţiatorul Civilizaţiei danubiene, este etnia celor care sunt de origine din mijlocul Europei, din România, centrată pe Bazinul Hidrografic al Dunării de Jos, vorbitori ai limbii materne rumâne.
Cine este de origine din spaţiul adiacent Bazinului Hidrografic al Dunării de Jos are drept limbă maternă rumâna şi dialectele sale. El este rumân, indiferent de ce alte nume a purtat sau poartă, i se atribuie ori îşi atribuie.
Cuvintele au determinat modificări structurale anatomice ale creierului, edificând un centru al vorbirii, proces ce a necesitat multe mii şi sute de mii de ani.
Unele vorbe contemporane pot avea această vârstă, precum onomatopeele, iar altele au apărut abia ieri, ca neologismele.
Rumâna, spre deosebire de toate celelalte limbi ale Europei, începe cu transformarea sunetelor din natură în cuvinte, în forma cunoscută sub numele de onomatopee.
Particularitatea ei lexicală, de a nu aparţine unui singur grup lingvistic, de a avea lexeme prezente în toate limbile europene, a condus pe unii la eticheta eronată de "limbă de strânsură", fără cuvinte proprii nativilor României, argument valid, în mult mai mare măsură, pentru conceptul de Muterschprache, de limbă mamă a tuturor "indo"-europenilor.
|