România, inima vechii Europe

        România este inima vechii civilizaţii europene, o entitate culturală cuprinsă între 6500 - 3500 î.e.n., axată pe o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate patriarhale de luptători din epocile bronzului şi fierului.

        Uluitoarele descoperiri făcute în românia şi alte ţări învecinate, după al doilea război mondial, asociate datărilor cu radio carbon, au făcut posibilă înţelegerea importanţei începuturilor culturii vechi europene, o cultură a unei societăţi de agricultori.

        A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie europeană o precede cu câteva milenii pe cea sumeriană.

        Aceşti oameni au folosit o scriere sacră începând cu cel puţin sfârşitul mileniului 6 î.e.n.