Autor: Ali Bin Abi Talib alte cărți de autor(i)
Traducere: George Grigore
Data apariţiei: octombrie 2012
Număr de pagini: 304
Format: 13x22 cm
ISBN: 978-973-111-343-2
36,00lei
Momentan indisponibil
|
|
|
|
|
|
Prezentarea cărţii
Calea vorbirii alese (Nahg Al-Balaga)
Lucrarea este considerată una dintre capodoperele literaturii clasice arabe care, de aproape un mileniu, stârneşte admiraţia tuturor celor care se apleacă asupra sa.
Atât originalul arab, cât şi traducerea în limbi precum persana sau urdu, au jucat un rol de seama în cristalizarea unor genuri literare în Orientul islamic.
Această opera este o culegere constituită din 241 de predici, 79 de epistole şi 489 de maxime atribuite lui 'Ali bin Abi Talib - primul imam şiit şi cel de-al patrulea calif bine-călăuzit.
În textul original, de cele mai multe ori, în titlurile şi subtitlurile adăugate de editor fiecărei predici, 'Ali Bin Abi Talib este desemnat prin supranumele "Emirul drept-credincioşilor" şi "Imamul 'Ali" - supranume păstrate şi în traducerea de faţă.
Culegerea a fost întocmită de către bagdadianul Radi bin Abi Ahmad an-Naqib (970-1015), mai cunoscut în arabă ca As-Sarif Radi.
El a adunat aceste spuse ale Imamului 'Ali din alte opere în care au fost menţionate, precum Kitab al-gamal de al-Waqidi, Kitab al-bayan wa t-tabyin de al-Gahiz, Ta’rih ar-rusul wa l-muluk de at-Tabari şi altele.
Majoritatea covârşitoare a fragmentelor din Nahg Al-Balaga au fost identificate în diverse lucrări ale căror autori - precum cei amintiţi deja - sunt autentificaţi într-un lanţ de transmiţători ai acestor spuse.
Referindu-se la Imamul Ali, As-Sarif Radi spune că acesta:
"a fost o fântână a elocvenţei, iar vorbele sale, izvorul retoricii. Prin el, frumuseţile ascunse ale elocvenţei şi retoricii au ieşit la lumină, iar de la el, au fost învăţate principiile şi regulile lor.
Fiece vorbitor ori orator aspiră să îi calce pe urme, iar fiece propovăduitor doreşte să-i folosească spusele.
Cu toate acestea, nimeni nu a putut să-i fie pe măsură, căci el a fost cel dintâi şi şi-a păstrat această întâietate, căci vorbele sale poartă în ele oglindirea cunoaşterii divine.
Spusele sale sunt aidoma unui şuvoi de apă zglobiu căruia nu i te poţi împotrivi, o comoară de subtilităţi nemaiîntâlnite”.
Traducerea acestei opere în limba română este, în esenţă, confruntarea inevitabilă a două culturi: această confruntare are loc plecând de la expresia concentrată a unei anumite culturi într-un text scris, şi ajungând la un alt text care, într-o bună măsură, îi este echivalent.
Nahg Al-Balaġa a apărut într-un mediu cultural aflat la o anumită distanţă, geografic şi temporal, de mediul cultural românesc, ceea ce ridică o mulţime de dificultăţi în faţa încercării transpunerii sale în limba română.
Ca atare, unele dintre virtuţile acestui text, lăudate de toţi cei care, de-a lungul secolelor, l-au citit şi analizat, vor rămâne, inevitabil, legate de originalul arab, netransferate în traducerea propusă.
Pe de altă parte, însă, limba română s-a dovedit capabilă să redea unele dintre procedeele stilistice care dau specificitatea acestui text.
Aşadar, ţinând seama de rezultatul transpunerii cărţii Nahg Al-Balaġa în limba română, cu componentele sale textuale şi extratextuale, versiunea propusă trebuie plasată sub semnul traductibilităţii determinate cultural.
|